Am două rafturi pline. Toate culorile, toate grosimile, toate lucrăturile... toate felurile. Dacă-mi stingi lumina le identific pipăindu-le și nu greșesc niciodată (ba mint, am două pe care le mai incurc între ele, o să aflați imediat de ce) .
Zice-se că dacă ai îmbrăcat odată o haină de cașmir nicio altă lână n-o să te mai satisfacă și așa e (spre disperarea soțului meu și falimentul bugetului personal) dar să trecem la treabă că povestea-i lungă.
Am spus deja că provine de la capra de Cașmir.
Există 11 subspecii de capre al căror subpăr îndeplinește condițiile pentru a putea fi numit cașmir.
Odată cu scurtarea zilei (la venirea toamnei) sub părul lung, de vară, căprițelor le crește un puf moale și subțirel menit să le apere de frig.
Acest subpăr se recoltează o singură dată pe an, primăvara când începe în mod natural procesul de năpârlire, prin pieptanare. Numai în Iran, Afghanistan, New Zealand și Australia caprele se tund și de aceea cașmirul care provine din aceste zone are un procent mai mare de păr și este considerat de calitate inferioară.
De la o capră se recolteaza cam 200 de grame (echivalentul unui pulover de damă mărimea S).
După ce a fost recoltată, blana (hai s-o numim așa) se spală iar subpărul fin și moale se separă de părul aspru și de impurități (fire de iarbă, scaieți... nah, ca-n vârful muntelui). Acum este gata pentru vopsit și transformat în fire.
Calitatea cașmirului e dată de caracteristicile intrinseci ale firului (grosime, lungime) precum si de procedeele industriale la care este supus.
Ca să poată fi etichetată ”100% cașmir” o lână trebuie să indeplinească urmatoarele condiții:
- să provină de la capre din specia Capra hircus laniger
- diametrul mediu al fibrelor să nu depășească 19 microni
- să nu conțină mai mult de 3% (procente din greutate) fibre care depășesc 30 microni
- diferența dintre cel mai gros fir și cel mai subțire să nu fie mai mare de 24%
Un cașmir de calitate superioară are un diametru mediu intre 11 si 14 microni, fire lungi si ondulate/ crețe. Cașmirul cu fire mai scurte se înnobilează prin amestecarea cu mătase al cărei fir lung ”leagă” firicelele de cașmir astfel încât să poată fi prelucrate industrial. Cașmirul cu fire mai drepte se combină cu lână tot pentru susținere.
Eh, abia acum începe distracția: vopsitul și torsul firului.
Cel mai fin și moale cașmir este cel nevopsit, urmează culorile deschise, iar cele închise sunt cele mai ”aspre” - cu cât culoarea e mai intensă cu atât înseamnă că în fibră a intrat mai multă vopsea care i-a alterat caracteristicile.
Cu cât firul e mai răsucit, cu atât va face mai puțin peeling (scame) dar va fi mai țeapăn, cu cât firul e mai ”lejer” cu atât va fi mai pufos dar predispus la scămoșare. Marile filaturi specializate în cașmir, folosesc fibre standardizate, egale calitativ pe care le pot prelucra în mod optim obținând fire moi, care totuși nu fac peeling. Firele sunt tratate cu diverse produse astfel încât să alunece ușor prin acele mașinilor de tricotat (e un fel de ceară care ”lustruiește” firul lipind ”pufii” între ei), de aceea odată tricotate cașmiroasele au nevoie de un tratament special.
* Nu mică mi-a fost mirarea când am primit de la una dintre fetele mele dragi o bluzică albă pe gât care în mod clar nu trecuse prin etapa spălării industriale căci era destul de nepufoasă și cam transparentă... i-am tras o clătire cu silicon și a înflorit.
La calitatea produsului final contribuie mult și ”împletitura”, tricotul adicătelea căci raportul dintre grosimea firului si desimea țesăturii poate să facă o bluză să stea în picioare de țeapănă sau să ”curgă” pe lângă corp ca o mătase. Din rațiuni comerciale (să ne amintim câtă lână dă o capră intr-un an) producătorii favorizează tricoturile de finețea 12 sau chiar 14, adică cele subțiri (mașina de tricotat are 12-14 ace pe inch). Tricotul de finețea 8 sau 5 (cu ochiurile mari, groase, 8-5 ace pe inch) pe cât de luxos, pufos, călduros pe atât de rar este din pricina faptului că intră mult material și costurile de producție, reflectate în preț sunt foarte mari.
Nu e de neglijat nici finisajul final, adică spălarea bluzelor ”brute” care se face cu balsamuri speciale care conțin silicon. Prețul acestor produse de finisare merge de la 35 euro pe kilogram, până la 120 euro pe kilogram.
Acum sper că ne-am mai lămurit că nu tot ce zboară se mănâncă, respectiv că nu tot cașmirul e la fel.
Odată cu ”democratizarea” cașmirului au apărut o sumedenie de ”prelucrători” fără prea mare experiență și fără scrupule astfel că ajungem la ce vă spuneam la începutul articolului: deși, teoretic, din același material, puloverele mele din cașmir pot fi deosebite pipăindu-le... iar cele două pe care le confund sunt aceeași marcă, aceeași culoare, diferă doar înălțimea gulerului.
Presupunând că avem pe-acasă niște pulovere de cașmir, vă propun să ne ocupăm puțin de întreținere.
Începem cu coșmarul oricărei purtătoare de fire prețioase: peelingul, biluțele de lână inestetice care se adună cu predilecție prin zonele de contact (între maneci si flancuri, pe coatele prea mult frecate de birou, pe ”cocoașă” - acolo unde eticheta de pe dosul sacoului întâlnește fața bluzei.
Peelingul NU e absolut necesar, nu e un blestem care ne urmărește ci doar o consecință a purtării ”nesăbuite”, deci:
- o bluză de cașmir se poartă maxim 8-10 ore după care se spală. Nu se lasă în coșul de rufe până la calendele grecești, nu se vâră în dulap pentru a fi refolosită, SE SPALĂ:
- se spală în mașina de spălat, programul pentru lână, cu apă rece și cu detergent lichid special pentru lână. NU se pune balsam.
- se scutură energic ca să se relaxeze cutele de la centrifugă și apoi se ”dă forma” - asta e mai greu de explicat da-ncerc - tricotul e elastic atât pe lung cât și pe lat astfel că putem manipula (trăgând de el). El se poate lungi (dar se va îngusta) sau se poate lăți (dar se va scurta) așa că trebuie să avem grijă să-l punem la uscat într-o formă cât mai apropiată de cea originală. Ultraortodocșii cașmirului zic că puloverul ar trebui măsurat înainte de spălare și adus la dimensiunile inițiale înainte de a fi pus la uscat... io zic să nu exagerăm.
- se usucă departe de orice sursă de căldură (calorifer, sobă, etc), pe un suport care nu face burtă - adică nu sfoara de rufe ci un stender care are sârmele tensionate și mai groase în diametru. NU se prinde cu clești de rufe. NU se usucă pe umeraș
- dacă toate condițiile au fost respectate nu e nevoie să fie călcat, dacă totuși l-ați uitat la uscat până când a facut dungă pe burtă, e suficient un puf de abur. NU puneți talpa fierului de călcat pe cașmir niciodată, se turtește și-și pierde toată pufoșenia.
- personal nu recomand spălarea la mână, cașmirul adună foarte multă apă și tentația de a-l stoarce răsucindu-l e mult prea mare
Oricât de pretențios, cașmirul e totuși iertător și majoritatea greșelilor de întreținere pot fi remediate la primul spălat, numai una e fatală: împâslirea.
Împâslirea se produce atunci când cașmirul (și orice lână în general) e spălat la o temperatură prea mare sau pe un program prea energic. Un pulover de cașmir împâslit e: - foarte pufos la suprafață dar țeapăn în țesătură (stă în picioare), mai mic cu 2-3 numere decât înainte și mai poate fi folosit doar ca o foarte selectă cârpă de praf.
Două vorbe despre amestecuri, cu precizarea că dacă-mi mai aduc aminte câte ceva o să tot editez postarea, nu pentru că-s senilă ci pentru că așa cum zice diplomata de Angi, am multe griji... yeah, right!!!
Când cașmirul e amestecat cu altceva, în general, s-a mers ”la recuperare” adică nu se putea folosi în forma 100% (că avea firul prea scurt și nu se putea toarce, că avea firul prea drept și nu stătea răsucit) sau s-a mers ”la economie”. Când procentul de cașmir e mic (sub 30%) înseamnă că s-a folosit la înnobilarea fibrei principale.
- 85% mătase, 15% cașmir - e un material de vară, cade bine, arată bine (dar nu-i cașmir)
- 55% cașmir, 45% mătase - în general e nici cal, nici măgar, însă unele (nu toate) sunt chiar reușite
- 95% cașmir, 5% altceva - e clar că producătorul a vrut să ”dea în preturi” concurând în mintea nepriceputului cu 100% cașmir, că ce mi-e 95, ce mi-e 100... dacă lâna nu e merinos, acest artificiu lovește grav în finețea produsului
- orice cu 5-10% cașmir - producătorul vrea să ne scoată ochii, dacă prin orice-ul ăla se află și fibre sintetice o să facă peeling cât buricul degetului
În concluzie: mai bine dai un ban în plus și cumperi un articol de la un producător renumit care te ține o viață în brațe, decât să cumperi un-fel-de-cașmir marca Neica Nimeni și să te simți în el ca-n lâna de oaie (no offence pentru oaie că-și are și ea rostul ei).
Presupunând că avem pe-acasă niște pulovere de cașmir, vă propun să ne ocupăm puțin de întreținere.
Începem cu coșmarul oricărei purtătoare de fire prețioase: peelingul, biluțele de lână inestetice care se adună cu predilecție prin zonele de contact (între maneci si flancuri, pe coatele prea mult frecate de birou, pe ”cocoașă” - acolo unde eticheta de pe dosul sacoului întâlnește fața bluzei.
Peelingul NU e absolut necesar, nu e un blestem care ne urmărește ci doar o consecință a purtării ”nesăbuite”, deci:
- o bluză de cașmir se poartă maxim 8-10 ore după care se spală. Nu se lasă în coșul de rufe până la calendele grecești, nu se vâră în dulap pentru a fi refolosită, SE SPALĂ:
- se spală în mașina de spălat, programul pentru lână, cu apă rece și cu detergent lichid special pentru lână. NU se pune balsam.
- se scutură energic ca să se relaxeze cutele de la centrifugă și apoi se ”dă forma” - asta e mai greu de explicat da-ncerc - tricotul e elastic atât pe lung cât și pe lat astfel că putem manipula (trăgând de el). El se poate lungi (dar se va îngusta) sau se poate lăți (dar se va scurta) așa că trebuie să avem grijă să-l punem la uscat într-o formă cât mai apropiată de cea originală. Ultraortodocșii cașmirului zic că puloverul ar trebui măsurat înainte de spălare și adus la dimensiunile inițiale înainte de a fi pus la uscat... io zic să nu exagerăm.
- se usucă departe de orice sursă de căldură (calorifer, sobă, etc), pe un suport care nu face burtă - adică nu sfoara de rufe ci un stender care are sârmele tensionate și mai groase în diametru. NU se prinde cu clești de rufe. NU se usucă pe umeraș
- dacă toate condițiile au fost respectate nu e nevoie să fie călcat, dacă totuși l-ați uitat la uscat până când a facut dungă pe burtă, e suficient un puf de abur. NU puneți talpa fierului de călcat pe cașmir niciodată, se turtește și-și pierde toată pufoșenia.
- personal nu recomand spălarea la mână, cașmirul adună foarte multă apă și tentația de a-l stoarce răsucindu-l e mult prea mare
Oricât de pretențios, cașmirul e totuși iertător și majoritatea greșelilor de întreținere pot fi remediate la primul spălat, numai una e fatală: împâslirea.
Împâslirea se produce atunci când cașmirul (și orice lână în general) e spălat la o temperatură prea mare sau pe un program prea energic. Un pulover de cașmir împâslit e: - foarte pufos la suprafață dar țeapăn în țesătură (stă în picioare), mai mic cu 2-3 numere decât înainte și mai poate fi folosit doar ca o foarte selectă cârpă de praf.
Două vorbe despre amestecuri, cu precizarea că dacă-mi mai aduc aminte câte ceva o să tot editez postarea, nu pentru că-s senilă ci pentru că așa cum zice diplomata de Angi, am multe griji... yeah, right!!!
Când cașmirul e amestecat cu altceva, în general, s-a mers ”la recuperare” adică nu se putea folosi în forma 100% (că avea firul prea scurt și nu se putea toarce, că avea firul prea drept și nu stătea răsucit) sau s-a mers ”la economie”. Când procentul de cașmir e mic (sub 30%) înseamnă că s-a folosit la înnobilarea fibrei principale.
- 85% mătase, 15% cașmir - e un material de vară, cade bine, arată bine (dar nu-i cașmir)
- 55% cașmir, 45% mătase - în general e nici cal, nici măgar, însă unele (nu toate) sunt chiar reușite
- 95% cașmir, 5% altceva - e clar că producătorul a vrut să ”dea în preturi” concurând în mintea nepriceputului cu 100% cașmir, că ce mi-e 95, ce mi-e 100... dacă lâna nu e merinos, acest artificiu lovește grav în finețea produsului
- orice cu 5-10% cașmir - producătorul vrea să ne scoată ochii, dacă prin orice-ul ăla se află și fibre sintetice o să facă peeling cât buricul degetului
În concluzie: mai bine dai un ban în plus și cumperi un articol de la un producător renumit care te ține o viață în brațe, decât să cumperi un-fel-de-cașmir marca Neica Nimeni și să te simți în el ca-n lâna de oaie (no offence pentru oaie că-și are și ea rostul ei).
