Desi afara nu prea e iarna, avand in vedere ca suntem in 10 ianuarie, azi o sa va spun povesti despre lana.
O definitie larga si personala zice ca lana este orice blana tunsa de pe un animal si intinsa/ rasucita in forma de fir.
Finetea lanii depinde de animalul de la care provine si de metodele de prelucrare. Sa trecem in revista animalele donatoare si produsele lor:
- casmirul - provine de la modesta capra de Casmir si este unul dintre cele mai fine materiale, din pacate nu-i ieftin deloc in primul rand pentru ca-i trebuie unei capre 4 ani ca sa produca lana necesara unui singur pulover si in al doilea rand pentru ca prelucrarea casmirului este un proces anevoios.
Tesaturile si tricotajele de casmir sunt extrem usoare, placute la purtare si asigura o buna izolare termica. Hainutele din casmir nu fac peeling (peelingul este fenomenul de aglomerare a firelor sub forma de "scame" in zonele unde frecarea este mai intensa: flancuri, interiorul manecilor, etc) in schimb se deformeaza daca sunt spalate/ uscate/ calcate necorespunzator. Diverse procente de casmir pot fi gasite in amestec cu lana merinos, mohair, vascoza, matase. Daca vrei sa beneficiezi de tot confortul casmirului citeste atent eticheta de compozitie, 5% casmir nu inseamna decat ca producatorul a vrut sa-ti "scoata" ochii.
- lana - definitia restransa a "lanii" este parul tuns de pe oaie... Toate oile produc lana, insa nu orice lana e potrivita pentru imbracaminte. Tin sa precizez asta pentru ca am prietene care au renuntat definitiv la lana in urma unor experiente nefericite cu articole aspre si iritante cumparate de pe te miri unde (aka din piata). Lana provenita de la oaia merinos e moale, placuta si nu produce mancarimi. Din considerente de stabilitate dimensionala si pret producatorii amesteca deseori lana cu diverse chestii neprielnice pielii cum ar fi acrilul si poliesterul. Cu cat procentul de fibre chimice (artificiale si sintetice) este mai mare cu atat produsul pierde din flexibilitate si confort si castiga la capitolul scamosare (peeling).
Dupa varsta oii, lana poate fi "lambs wool" - lana provenita din prima tunsoare a mieilor in jurul varstei de 8 luni (mai moale si mai fina decat a oilor adulte) si "wool" - provenita de la mamele mieilor.
Fie ea de miel sau oaie lana folosita prima data la fabricarea de articole vestimentare se numeste "virgina", opusul ei fiind lana provenita din "pieptanarea" zdrentelor de lana recuperata. Lana recuperata este mai putin stabila dimensional iar fibrele sunt mai scurte si mai fragile. Este predispusa la peeling, arata "nefinisat" dar e oricum de preferat unei fibre chimice.
- alpaca - sub aceasta denumire, oricat de ciudat ar parea, se ascund 2 chestii diametral opuse: un aliaj de nichel, cupru si zinc si blana animalului cu acelasi nume din Anzii Cordilieri (un fel de lama mititica, sora buna cu camila).
Aceasta din urma, blana adica, e recunoscuta ca avand cele mai bune proprietati termice, e matasoasa si placuta. La noi hainutele din alpaca 100% sunt rare insa varii procente din acest minunat material se regasesc in multe articole.
- mohair - provine de la capra de Angora si e cu atat mai fin cu cat animalul e mai tanar. Lana caprelor batrane e folosita pentru covoare. Are un luciu deosebit, se vopseste foarte usor (de aceea articolele din mohair au deseori culori mai intense decat suratele lor din alte tipuri de lana).
- angora - oricat de ciudat ar suna, e produsa de iepurele de Angora. Spre deosebire de celelalte feluri de lana prezentate pana acum, care se recolteaza numai prin tundere, de la iepurele de Angora se foloseste si blana naparlita obtinuta prin pieptanare. Si DA, chestia din poza de mai jos e un animal viu nu o jucarie :-)
- camel - se obtine numai din blana naparlita in sezonul cald de... ghici ciuperca ce e?... camila. La fel de fina ca si casmirul, este mai rezistenta si mai usor de prelucrat, nu provoaca alergii si nu se electrizeaza. E folosita atat la producerea de stofe cat si la tricotaje, singura sau in amestecuri.
Acum ca ti-am starnit, sper, imaginatia sa vorbim despre intretinere astfel incat sa nu-ti provoci pagube si tristete c-o cana de apa si-o mana de "dero".
Tesaturile din lana naturala se duc la curatatorie. Punct. Asa ca n-o sa discutam despre spalat paltonul la mana sau masina si nici despre sacoul pe care l-ai facut praf in lighean.
Tricotajele se spala cu apa si detergenti speciali pentru lana fara a freca prea mult. Frecatul "impasleste" fibrele iar puloverele se scurteaza si devin tepene. Dealtfel, daca ai rabdare sa te uiti la masina de spalat cand "executa" programul de lana o sa vezi ca mai mult le tine la inmuiat decat le invarte. Asta inseamna ca si daca decizi sa le speli la mana nu trebuie sa freci ca la prosoape ci doar sa le "plimbi" prin apa cu detergent.
Tricotajele in general si lana in special NU se storc prin rasucire din doua motive:
1. articolele din firele toarse au o tendinta naturala de a se rasuci in directia opusa aceleia in care a fost invartit firul. Cum industria de profil e standardizata, toate puloverele (nici tricourile nu-s scutite) se rasucesc de la dreapta la stanga ajungand sa-si expuna cusatura de pe flancul drept pe burta in ciuda celei de pe flancul stang care "fuge" spre spate. Daca-ti studiezi gesturile o sa constati, mai mult ca sigur, ca storci rasucind mana dreapta in sus si stanga in jos (stangacele se exclud) accentuand fenomenul. Daca citind asta, ti-ai propus sa te educi sa storci invers sau daca esti stangace las-o balta din pricina punctului 2.
2. se deformeaza - se lungesc daca au componenta sintetica sau se scurteaza daca sunt 100% din fibre naturale plus ca fac cute.
La masina articolele tricotate din lana nu se amesteca cu alte materiale - sortarea pentru spalat se face intai "pe material" si abia apoi "pe culoare". Dupa 2-3 spalari hainutele din lana nu mai "descarca" culoare asa ca pot fi spalate impreuna cu exceptia culorilor foarte vii (bej, gri, bleu, vernil merg impreuna, mov, galben, rosu aprins trebuie spalate separat). Lana e un material fin, nu vrei s-o freci (pe lana, evident) de blugi, fermoare si alte chestii prin cuva masinii.
Daca hainele au fost stoarse in masina fa-le favorul de a le scutura brusc (ca si cum ai scutura o carpeta mica) tinandu-le alternativ de poale si de umeri. Ca sa eviti "intrarea la apa" - care se produce pana la urma oricat de atenta ai fi, iti dau un pont verificat pentru care orice producator de tricotaje m-ar spanzura in piata publica: baga ambele maini in corpul puloverului si "largeste-l" usor, ia fiecare maneca si ruleaz-o in maini ca pe un ciorap pe care vrei sa-l imbraci. Daca i s-au incretit cusaturile e semn rau de calitate indoielnica insa in majoritatea cazurilor se poate remedia trecand cusatura printre degetul mare si aratator presand putin (cusatura e elastica insa se poate rupe daca nu dozezi "tensiunea" motiv pentru care nu-ti recomand sa tragi de extremitatile cusaturii pentru a o indrepta). In urma acestui procedeu puloverul se va fi labartat un pic dar nu te panica. Ia-l din nou de umeri si scutura-l energic, acum e numai bun de pus la uscat.
Cu uscatul e o intreaga teorie care rareori poate fi pusa in practica. Sa trecem peste uscatul in plan care presupune o gramada de spatiu (din 3 pulovere ajungi sa te muti la hotel ca-n casa nu mai ai loc) si sa presupunem ca bluzicile au fost stoarse de masina si "manipulate" de tine conform metodei de mai sus, acum le poti intinde pe sfoara sau si mai bine pe stender (sfoara face "burta" pe care o "transmite" si hainelor). NU le prinde in clesti, daca le suspenzi la subsuoara ar trebui sa fie destul de "echilibrate" din punct de vedere al greutatii incat sa nu fie nevoie. Daca partea cu manecile e mai grea, nu dispera, intoarce manecile si pune-le pe pulover.
NU pune stenderul in apropierea surselor de caldura si in niciun caz nu intinde pulovere din materiale naturale pe calorifer.
Puloverele din lana (de orice fel de animal) NU au nevoie sa fie calcate daca au fost spalate si uscate corect. Daca totusi ai mania calcatului, NU pune talpa fierului direct pe pulover, turtesti fibrele si strici toata "pufosenia", iar aceasta nu e doar o chestiune de aspect ci si de izolare termica: un pulover turtit nu mai tine de cald ca unul "fluffy". Daca piticul din creier nu se calmeaza decat cu radacina-de-fier-de-calcat, da temperatura aproape de minim si aburul la maxim (dap, stiu ca la temperatura mica aburul nu-i cine-stie-ce) si mangaie "virtual" puloverul de la distanta fara sa-l atingi.
Acum c-am terminat cu "lana" sa trecem la tricot.
Cu cat mai subtire e firul, cu atat e mai deasa tesatura si izolarea termica e mai buna dar si pretul creste. La polul opus sunt tricotajele "fashion" din fire cat odgonul si cu ochiuri prin care-ti incape degetul - gaurile nu tin de cald da-s decorative.
Puloverele se aleg cu ochiul, cu mana si, in lipsa de experienta, cu eticheta.
La ochi - acrilul are un luciu nefiresc ca parul papusilor in timp ce firele naturale sunt mai mate. Firele chimice se taseaza daca stau mult timp indoite (de la ambalare) asa ca e probabil sa vezi zone turtite si cute.
La mana - poliesterul e mai parsiv si umbla cu "cioara" destul de bine "vopsita" dar il dai de gol cu urmatoarea metoda: freaca-ti palmele ca sa se incalzeasca apoi pune palma pe haina - daca ai senzatia de rece, e "chimicala" daca e "caldut" e lana sau un amestec cu procent mare de lana.
Pana cand te vei putea increde in simtul tactil foloseste fara rusine eticheta de compozitie care in general se gaseste pe cusatura flancului stang iar daca nu-i acolo caut-o peste tot, e obligatorie... deci exista.
Amestecurile de fire naturale cu alte fire naturale sunt ok indiferent de procente. Evident ca unele-s mai de lux iar altele-s varianta "comerciala" da-s oricum de preferat "chimicalelor".
Un amestec foarte drag mie si deloc simandicos (desi asa pare) e casmir cu 5-7% matase, un astfel de pulover te tine in brate si te mangaie indiferent de temperatura mediului ambiant, plus ca arata grozav si "cade" spectaculos.
Lana de oaie in varii mixturi e mai "neutra" si mai sportiva, merge cam la orice. Daca are mult merinos virgin si e prelucrata bine nu da mancarimi si se poate purta direct pe piele.
* Nah, ca era sa uit: in functie de metoda de prelucrare, firele de orice fel se categorisesc in "cardate" si "pieptanate" - cele cardate sunt mai pufoase si mai predispuse la "impaslire", cele pieptanate sunt mai mai netede si mai sobre. In poza de mai jos firul rosu e cardat iar cel kaki pieptanat.
Alpaca e alta poveste, pe ea poti conta pentru pulovere sport, de iarna... am si eu vreo doua hanorace cu gluga Made in Peru (daca-mi amintesc sa le fac poze, o sa le adaug aici pentru exemplificare) asa ca va spun din experienta ca din punct de vedere al confortului termic fiecare face cat o geaca matlasata.
** Daca porti lana direct pe piele nu folosi antiperspirant in exces si oricum foloseste-l inainte de a te imbraca avand grija sa stergi excesul de "praf". Daca puloverul se incarca de antiperspirant si se intareste la subrat, il poti arunca. In plus puloverele vopsite se decoloreaza iar cele in culori naturale se ingalbenesc. Oricum lana nu-i un material care predispune la transpiratie asa ca ai putea folosi un simplu deodorant. Iata si-o lectura suplimentara pe aceasta tema: http://mihvoi.blogspot.com/2010/05/deodorant-versus-antiperspirant.html.
Cam asta e treaba cu lana, insa raspund la orice intrebari suplimentare cu mare drag :-)
