Disclaimer

Acest blog (cel putin partea de "texte si povesti") nu este pentru mironosite caci limbajul folosit e unul slobod, limba romana fiind bogata in expresii colorate pe care le folosesc cu mult drag.
Daca nu puteti trece peste forma ca sa ajungeti la continut si daca delicatii dumneavoastra neuroni nu au mai venit in contact cu astfel de orori, abtineti-va de la a-l citi, nu e obligatoriu!
Multumesc :-)

luni, 7 aprilie 2014

Socoteala de-acasa...

...nu se potriveste cu cea din targ, motiv pentru care ieri n-am avut timp sa postez nimic :-(
Imi cer scuze si promit ca o sa incerc sa postez in cursul saptamanii acesteia.

Am scos, in schimb, asa cum promisesem hainele de iarna de pe blog, astfel incat spatiul sa fie mai aerisit si cautarea mai usoara.

Ca o prefata la toate postarile ce vor urma, iata culorile primaverii 2014:

Si o tinuta care mi-a placut la nebunie si o sa va explic mai jos de ce:

Iata cateva dintre motivele pentru care tinuta din fotografie mi se pare "miezul"primaverii:
- desi are are baza cromatica celosia orange , tinuta e multicolora.
* Celosia e o planta de gradina, florile ei pot fi in culori variate, iar cele portocalii sunt taman ca tinuta de mai sus. Inutil sa spun ca Mama Natura le stie pe toate, asa ca celosia orange combinat cu verde da o explozie de optimism si prospetime.
- luand la puricat fiecare element, sa vorbim mai intai despre jacheta.Faptul ca e pana in talie lungeste picioarele (ajuta mult si fusta lunga si fluida). Umerii largi (fara indoiala cu pernite) accentueaza forma de clepsidra (pentru pragmatici: silueta X) si subtiaza talia. Manecile 3/4 contibuie la un look longilin, de adolescenta crescuta in pripa, stiut fiind ca daca scoti la vedere numai partile subtiri ale corpului (antebrate, glezne) tot ansamblul va parea "fragil".

- cureaua, in aceeasi culoare ca jacheta, creeaza iluzia ca jacheta e stransa pe talie (ceea ce, desi minunat vizual, ar fi incomod) - uitati-va la partea stanga a pozei, acolo e mai evident.

- rochia... oooo, rochia - nimic nu te scuteste de chinurile imbracatului de dimineata ca o rochie, o tragi peste cap si te-ai imbracat de sus pana jos - nu te doare capu' ca bluza care merge cu fusta nu se potriveste cu pantofii, ca abia te-nchizi la blugi rasturnata pe spate in mijlocul patului ca o ofranda adusa preamultelor prajituri. As zice dar nu cu sens peiorativ (si n-aveti decat sa ma bombaniti) ca rochia e tinuta lenesei. Intorcandu-ne la rochia in cauza, ea are cateva elemente care-o fac minunata: materialul fluid cu imprimeu vesel si colorat ca gradinile primavara. Lungimea strategica, lasand la vedere un pic de gamba si glezna, fara sa fie "monahal"de lunga in fata dar atingand calcaiele in spate - stiut fiind ca silueta pare mai masiva din spate (unde nu beneficiezi de descheierea alungitoare a jachetei). Putin placid blue, taman in zona de intalnire cu jacheta (culori complementare care isi confera reciproc stralucire), in triunghi cu baza in sus (semn ca silueta X se perpetueaza si cand dezbraci jacheta).

- poseta incapatoare, dreptunghiulara aduce echilibru coloristic in partea de jos caci sandalele firave n-ar fi fost suficiente pentru balansarea petei masive de orange din partea de sus. Aici trebuie sa carcotesc un pic, personal n-as fi ales acelasi material croco-stamp ca al jachetei, mi se pare un pic prea cautat, prea posh, prea!

- sandalele minunat de elegante si aparent simple, cu un fir de piele bleu strategic inserat pe margini (intru ingustarea labei piciorului) - bagati de seama ca ne indreptam iar catre asortarea coloristica dintre poseta-curea-incaltari?

Uraaaaa - n-am rabdat degeaba toata perioada taliei in jumatea soldului, amenintand cu dezvelirea noadei la fiecare aplecare, a pantofilor butucanosi si a bluzelor tipand dupa indurare cu cusaturile rarite de atata stres. Uite c-am trecut cu bine si peste manecile cu manseta volan, falfaind prin cana de cafea sau agatand cate un pix de pe birou (intotdeauna cu mina pe-afara si cu o "balutza"de cerneala albastra in varf). Am scapat si de blugii evazati pe-al caror tiv care reuseam sa ma calc de cate ori ma ridicam de la masa. Adio silueta "feminina"cu umeri ingusti si curu'mare, adio talie-fara-talie... bine-ai revenit draga clepsidra, de aproape 20 de ani te astept :-)

O primavara minunata va urez !